Iluzia bogăției resurselor naturale
Gândindu-ne la România: "săraca țară bogată" nu putem să nu ne gândim la tot trecutul nostru la cât au cărat unii și alții, la bogățiile incașilor care le-au adus pieirea sau la diamantele continentului negru ce le-au adus numai nenorociri și mizerie populaților indigene. În toată vâltoarea asta toată lumea pune în ecuație riscurile sau avantajele exploatării resurselor naturale (fie că e vorba de aurul de la Roșia Montană ori exploatarea gazelor neconvenționale). Și noi am făcut o asemenea analiză. Cei interesați care mai au răbdare o pot găsi la sfârșitul articolului.
Punând accentul doar pe avantaje și dezavantaje viitoare am pierdut din vedere MOMENTUL. Căci se ridică întrebările:
Este acum momentul potrivit să începem să consumăm rezerve strategice care stau bine merçi și mai pot sta sute de ani fără să se piardă sau să ne deranjeze în vre-un fel?
Avem noi acum tehnologia și chibzuința să extragem curat și să cheltuim cu cap resursele acestea?
Cianurile și fracturarea hidraulică sunt cele mai bune metode de a extrage aceste resurse?
Peste 100 de ani (4 generații) vom mai avea altceva de exploatat? Vor mai fi păduri? Va fi deșert? Vom avea ce mânca?
Oare peste 100 de ani nu vor apărea tehnologi mai puțin invazive și poluante pentru a exploata aceste resurse fără riscuri?
Cu alte cuvinte:
Dacă avem legume și pește proaspăt dăm iama în cămară să mâncăm conservele pentru iarnă?
Ce vom mai mânca la iarnă? Ce vor mânca copii noștrii la iarnă?
Aflați sub Zodia RISIPEI (vezi sălile de sport din câmp în satele cu 5 copii, ștrandurile grandioase din satele pierdute, cornurile cu care joacă copiii fotbal și laptele cu care împroașcă pe jos, subvențiile la energie și gaze pentru palatele și alocațiile celor "fără venit"....) ce vor face guvernanții cu puținii bani pe care-i vor primii pentru aceste resurse?
Păstrând analogia cu alimentele din cămară: vor intra în cămară și vor începe să ia două înghițituri din fiecare conserva și din fiecare sticlă cu vin, lăsând restul acolo mișelește, în idea că nu observăm, până când putregaiurile și mirosurile alimentelor alterate ne vor scoate afară din casă și vom fi și fără casă și fără masă.
Lăsând gluma la o parte nu avem dreptul să atentăm la resursele acestea atât timp cât încă mai avem Slavă Domnului destule resurse și am putea trăi foarte bine numai din turism și agricultură dacă ar fi viziune strategică. Nu putem distruge țara și să ne periclităm existența noastră ca națiune numai din cauza unor politicieni corupți. Oricare ar fi sloganul lor pro sau contra este doar constrângerea mitei primite pentru demararea proiectelor sau invidia că nu au primit și ei o parte.
Ține doar de noi să nu-i lăsăm sa facă ce vor și să le atragem din când în când atenția că au luat-o pe arătură. Atenție! să nu cădem și noi în ispita de ai copia. Societatea civilă trebuie să rămână unită dar mesajul trebuie să fie pozitiv, fără calomnii și insulte inutile. Trebuie făcute cunoscute faptele lăsând în seama bunului simț românesc evaluarea lor.
Înainte de a întra în detalii trebuie să subliniem că riscurile și avantajele nu se aplică aceleiași comunități sau zone, în sensul că pot fi avantaje pentru puține persoane și poate fi afectată negativ la mare masă din populație, avantajele trecătoare pentru o comună pot cauza declinul unei întregi regiuni sau avantajele pe care le are o corporație pot fi în detrimentul unei țări.
Haideți să identificăm toate elementele acestei ecuații. În principiu asemănătoare ecuațiile au elemente comune în cele două cazuri dar și ușoare deosebiri. De aceea le vom analiza separat:
A. Cazul exploatării aurului de la Roșia Montană:
Sumar
Simplist vorbind exploatarea Aurului la Roșia Montană ar presupune:
săparea unui crater uriaș;
amestecarea minereului extras cu substanțe foarte toxice pe bază de cianuri în lacuri de decantare;
extragerea unui compozit intermediar;
transportarea acestui compozit în afara țării;
extragerea minereului de aur pur și topirea acestuia în lingouri;
returnarea României între 4 și 6% din cantitatea de aur.
Elementele ecuației
(Pentru detalii vedeți analiza de mai jos)
Concluzii
Fără nici un beneficiu din această afacere pentru populație nu e greu să ne decidem împotriva începerii exploatării.
B. Cazul exploatării gazelor neconvenționale:
Sumar
Gazele neconvenționale impropriu cunoscute sub denumirea de "Gaze de Șist" sunt gaze naturale conținute în formațiuni geologice de adâncime, fără a forma acumulări de tipul zăcămintelor, necesitând metode și echipamente speciale pentru exploatare.
Pentru extragerea acestor gaze sunt amplasate sonde orizontale care pompează apă și substanțe chimice cu scopul de a fractura/fisura rocile compacte pentru a elibera gazele.
În locul gazelor extrase se formează zone de presiune scăzută ce antrenează straturile din imediata apropiere în așa numitele microseisme.
Promotorii tehnologiilor de fracturare dau ca exemplu SUA fără a ține cont de particularitățile terenului, a substratului geologic, a densității populației și a răspândirii zonelor nepopulate. Astfel în Europa centrală și de Est doar zonele destinate agriculturii sunt disponibile pentru exploatare, în schimb în regiune este mult mai dificil de evitat forajul în apropierea clădirilor, drumurilor, cablurilor electrice,zonelor de producție a apei potabile și a ariilor ecologice protejate.
Elementele ecuației
(Pentru detalii vedeți analiza de mai jos)
Concluzii
Fără nici un beneficiu din această afacere pentru populație nu e greu să ne decidem împotriva începerii exploatării.